În ultimii ani vizitele la bunici și mai ales la străbunici s-au rărit destul de mult, lucru pe care încep să-l regret acum. Ieri am fost în vizită la străbunicii mei dându-le un motiv imens de bucurie, încât primele lacrimi pe chipurile lor au apărut imediat cum m-au zărit.
Străbunica are 93 de ani, împlinește în aprilie 94. Străbunicul are 90 de ani. Amândoi sunt în forță și se bucură văzând cum cresc nepoții și strănepoții lor. Își doresc ca ei să le fie alături cât de des s-ar putea, însă din păcate acest lucru nu e posibil tot timpul, motiv pentru care îmi pare extrem de rău.
Am petrecut alături de străbunici câteva momente pe care nu le voi uita niciodată, sunt convins. Ieri am realizat cât de mult înseamnă să ai străbunici, să te poți bucura de ei, să le oferi lor posibilitatea de a se bucura de tine. E un sentiment pe care nu-l poți descrie în cuvinte.
1 comment
Foarte emotionante fotografiile…
Multi Ani in continuare si sa iti traiasca cat mai mult, in concluzie, sanatate sa fie!