Urmărind natura : Piţigoiul

Piţigoii sunt o grupă de păsări cântătoare ce provin din familia Fringillidae, familie ce cuprinde aproximativ 200 specii din care aproximativ 14 au dispărut. Piţigoii sunt păsări de mărime mică şi mijlocie având o lungime cuprinsă între 9 si 26 cm, majoritatea având un cioc puternic round. Coloritul penajului este diferit de la specie la specie, dominând culoarea cenuşie pe aripi, şi galbenul pe abdomen, masculii fiind mai intens coloraţi decât femeile, această caracteristică accentuându-se speciilor de la tropice.

Piţigoii sunt răspândiţi în zone cu păduri de foioase şi confiere, luminişuri, parcuri, gradini, zone cultivate, savane, tundră, aceştia lipsind doar din zona arctică. Cele mai multe specii de piţigoi se află în Asia ( circa 70 ), în Europa trăind 20 specii iar în Africa peste 50. Hrana principală a piţigoilor constă în seminţe, fructe şi muguri de plante, specia botgros putând sparge chiar şi sâmburii cireşelor, iar loxia extrage seminţe din conurile coniferelor. În perioada “incubaţiei” păsările se hrănesc cu pui de insecte, păienjeni sau râme.

Cel mai mare număr de piţigoi este în Elveţia, loc unde se află peste 100 milioane de exemplare. În timpul migraţiei cerul este acoperit de un nor negru de piţigoi, aceştia executând salturi ( bolte ). Piţigoii, în special femelele construiesc un cuib rotund din rămurele de arbori şi tufişuri depunând circa 3-5 ouă, acestea fiind clocite timp de 2 săptămâni. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi direct din ciocul acestora, micii piţigoi părăsind cubiul dupa 11-28 Minocycline zile, în funcţie de specia din care fac parte. Piţigoii trăiesc aproximativ 1-2 ani.

9 comments
  1. Eu ii am ca musafiri in balcon de asta toamna! Am inteles ca sunt “sanitarii padurilor” si chiar cei ce se ingrijesc de paduri aveau sarcina candva sa le puna iarna agatat ici colea cate-o bucata de slanina (fara sare) …
    Am avut si eu in balcon la rece o asa bucata de slana si chiar cativa pitigoi “au confirmat” si au ciugulit copios din ea (chiar la sare fiind…) poate au ciugulit de unde au stiut ei…
    Deci am inteles ca sunt…omnivori ca si noi…Dar cel mai mult le-a placut toata iarna semintele de floarea soarelui pe care le gauresc exact la mijloc si tinind-o sub gheruta o golesc de continutul delicios cu mare dexteritate…De-abia astept dimineata sa-i vad (sunt o gramada…10-12) cum “se servesc” cu cate o samanta de floarea soarelui din galetusa de pe balcon…si zboara pe rand in imensul cires din fata blocului unde cu mare dexteritate mananca samanta de sub gheruta si …canta a multumire…Cred ca am reusit sa-i ajut sa treaca iarna mai usor in felul asta pe un grupsor intreg de pitigoi…Cate-odata mai iau si cate-o samanta de porumb asa de diversificare…Am vazut anul asta multi pitigoi in oras prin parcuri (Pitesti) dar ca “ai mei” care s-au rotunjit peste iarna nu! Acum insa cand primavara bate la usa o voi rari cu floarea soarelui pt. a-i reda instinctului natural cand vor trece desigur pe omizi si alte insecte…altfel daunatoare copacilor… Ma bucur c-am avut prilejul sa impartasesc “bucuria” de a vorbi de pitigoi…

  2. Lumea inca nu stie prea multe despre aceste pasari minunate. Locuiesc in Canada si imi place foarte multe sa hranesc pasarelile mici. Mereu imi vin la mancare, pitigoi, cardinali, cinteze si alte pasari mai maricele. Insa deliciul nostru sa ii privim sunt de departe pitigoii. Ei sunt cei mai prietenosi si vorbareti. Nu fac mizerie si nici nu imprastie mancarea. Cel mai mult le plac semintele de floarea soarelui si suet iarna. Suetul este un amestec de grasime de vaca cu mai multe feluri de seminte uleioase, asta ii ajuta sa faca fata la temperaturile foarte scazute iarna pentru ca asta le ofera energie sa isi mentina temperatura corpului cat de cat sa nu inghete, pentru ca multi dintre ei neavand ce sa manance mor in timpul iernii. Primavara si vara ei sunt cei mai mari consumatori de omizi si furnici. Pitigoii in medie fac cam cate 4-5 pui. Dupa ce invata sa zboare puii vin cu parintii lor la mancare, inca mai asteapta sa fie hraniti de parinti (parintii le pun seminte in plisc, sunt extraordinari sa ii privesti, sa vezi cum puii dau intr-un anume fel din aripioare, pana invata si ei sa manance, cum sa se fereasca de alte pasari mai mari si eventual de predatori. Cat sunt in cuib parintii ii hranesc cu insecte. Dupa ce toti puii sunt in stare sa zboare nu mai depind de parinti si sunt pe cont propriu, insa la mancare vin impreuna, toata familia pitigoneasca. In familia lor, exista o ierarhie, pe care si puii o invata de multe ori chiar tatal lor ii invata sa fie cuminti. Am observat aceste lucruri si ma minunez. Sunt foarte sociabili, si daca regulat ii hraniti sunt foarte recunoscatori, cunosc persoana care ii hraneste, ii stie vocea si nu se mai feresc atat de mult. De multe ori vin, doar pentru ca ne vad pe noi afara in balcon, vin si ne vorbesc in limba lor pasareasca, noi ne uitam la ei si cumva am invatat sa le raspundem la sunetele lor si ei in continuare chiriparesc cu noi. Cand suntem afara in curte, in jurul casei mereu zboara deasupra capului, ne fac primirea de cum ne vad ca venim acasa si la fel dimineata ne conduc pana ne indepartam de casa la cativa zeci de metri…. nu am stiut asta niciodata si nici nu am citit nicaieri, ca pitigoii sunt capabili de asa o mare recunostinta si prietenie. Nu va mai spun ca atunci cand li se termina mancarea, dimineata sunt mai flamangiosi, pitigoiul – seful de clan- vine si zboara in fata geamului cipcirind intr-un fel anume, se uita pe geam, daca tot vede ca nu primeste nimic, loveste geamul usor, chemandu-ne sa le punem mancare si apa, da ei beau si apa, daca nu stiati… vara in zilele calduroase mai fac si baita, tot in apa care o beau….
    Iubiti pitigoii si daca puteti iarna sa le oferiti slanina, untura, sau seminte de floarea soarelui..cred ca vor fi mai putine omizi vara in copaci… plus ca legati o prietenie pe viata cu ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *