Despre Acoustic Bloggers și un prim experiment cu Olympus OM-D

Așa cum probabil ați citit pe Facebook, în weekend Acoustic Bloggers au cântat la metroul de la Unirii și Universitate. Vă spun de pe acum că pentru mine să faci ceva în genul ăsta, adică să cânți, să fotografiezi, să faci un spectacol LA METROU e ceva așa, wow. Poate vă veți întreba de ce și veți râde. În urmă cu un an am avut o experiență tare neplăcută când un paznic de la metrou a avut grijă să-mi lovească aparatul foto pentru că făceam fotografii înăuntru. Și la cât de evident e semnul cu fotografiatul interzis… În fine.

Revenind, Marius Matache, Vlad Dulea, Andra Zaharia, Anca Duma, Sandra Clipea și Radu Tudoroiu au reușit să facă spectacol la metrou. Eu nu am putut ajunge și sâmbătă, când au cântat la Unirii, dar din ce am văzut în fotografii au fost tare mulți oameni care s-au oprit să îi asculte. Și nu e ceva ușor să oprești un om din drum și să-l ții acolo, lângă tine, să te asculte. Am cel puțin două-trei exemple de campanii realizate la metrou cu scopul de a atrage atenția oamenilor, dar nu aveau un public mai mare de 10 persoane. Pentru că nu prindeau.

Ei bine, ei au prins, și foarte bine. Veți vedea asta în fotografiile de mai jos! Inițiativa a fost susținută de Teatrul Masca și, totodată, pe durata spectacolului au fost prezente și fotografiile de la expoziția TFB de acum două săptămâni.

Primul experiment cu Olympus OM-D

Olympus OM-D e unul dintre D-SLR-urile mirrorless care mi-a atras atenția încă de când l-am văzut prima oara. În urmă cu trei săptămâni, cam așa, l-am văzut la Radu și, după ce l-am luat în mână și am fotografiat câteva minute cu el, am zis că e cu siguranță unul dintre exemplele de așa da cu privire la modul unde ar fi trebuit să ajungă mirrorless-urile deja existene. Mi-a plăcut tare mult construcția lui și modul în care se comportă. Bineînțele, urmează să vă povestesc pe larg într-un review, dar până atunci, iată primele impresii.

Am fotografiat cu el ieri la metrou la Universitate. Știți că lumina nu e chiar cea mai ok, mai ales dacă vrei să surprinzi clipe și expresii scurte de pe fața celor care cântă, spre exemplu. Eu am fotografiat aici cu obiectivul 14-150mm f/4-5.6, obiectiv care, în formatul clasic, devine 28-300mm, adică un all-around mai mult decât suficient pentru oricare dintre situațiile întâlnite. Nu e un obiectiv luminos, dar totuși datorită calității la sensibilitate ISO ridicată și a sistemului de stabilizare în cinci axe, am reușit să obțin cadre mulțumitoare, cred eu.

Majoritatea fotografiilor au fost realizate cu ISO 2000-2500 și timpi de expunere cuprinși între 1/50s și 1/250s. E cam greu să obții fotografii nemișcate la 300mm cu așa timpi de expunere, dar nu imposibil. Așa cum v-am spus, încă sunt surprins de cât de bun e sistemul de stabilizare al aparatului. Voi reveni zilele acestea cu o prezentare completă a lui OM-D și cu alte fotografii. :- )