#DrumulCetăților în Dobrogea: Idei pentru un weekend de istorie

Dobrogea am redescoperit-o acum 2 ani când, pe durata unui tur de doar o zi și jumătate, am vizitat-o de la sud la nord și am rămas în gând cu imaginea unor locuri spectaculoase, la care îmi place să revin ori de câte ori ajung în zonă. Așa că am acceptat pe loc propunerea Bitdefender de a reveni în Dobrogea pentru un tur pe #DrumulCetăților, pentru a redescoperi o parte din locurile mai ascunse, dar încărcate de istorie.

Locurile în care urma să ajungem sunt doar câteva din cele peste 300 regăsite în aplicația Drumul Cetăților, disponibilă gratuit pe iOS și Android. Pe lângă faptul că găsești recomandări de cetăți pe care să le vizitezi în toată țara, o dată ce te apropii de una dintre ele îți poți da check-in și poți deveni străjer al locului. Iar asta nu-ți aduce decât beneficii. Printre ele: licențe Bitdifender pentru toate dispozitivele tale. Așa devii un străjer protejat! 😀

Drumul nostru spre cetățile din Dobrogea a început într-o duminică dimineața, imediat după ce s-a ridicat ceața care a învăluit grandios toată zona. M-am bucurat din plin de ea, a creat cadrul perfect pentru o serie de „încălzire” pentru fotografii cu drona, primele din toate pe care avea să le fac până după apusul soarelui și câteva sute de kilometri de colo-colo. Cea mai spectaculoasă priveliște am prins-o imediat după Cernavodă, lângă o pajiște inundată de creșterea semnificativă a nivelului Dunării. Copaci semeți parcă pluteau deasupa apei. N-aș mai fi plecat cu drona de acolo, dar după ce câțiva pescăruși i-au dat târcoale insistent, m-am decis să o aduc la sol.

Prima cetate la care am zăbovit a fost Capidava, aflată în proces de renovare de câțiva ani și care încă nu e redeschisă pentru vizitate. N-am putut decât să mă bucur, din nou, că am drona cu mine și că o pot fotografia și filma de sus. Pusă în context cetatea, care avea încă din secolul al III-lea un rol foarte important de apărate, arată foarte impunător, fiind chiar pe malul brațului drept al Dunării. În câțiva ani, renovată așa cum trebuie, cetatea s-ar putea transforma într-un obiectiv turistic și mai atractiv, cu atât mai mult cu cât se află la doar o aruncătură de băț de Autostrada Soarelui.

De aici am pornit spre Cetatea Carsium din Hârșova, care a fost construită peste o fortificație getică, în a doua jumătate a secolului I, pe timpul împăratului Traian. Din păcate acum nu arată într-o formă prea bună cetatea, dar sigur îți va face plăcere să cutreieri malul stâncos unde mai zac doar câteva ruine ale cetății.

Parcurgem alte câteva zeci de kilometri și ajungem la Cetatea Beroe, castru roman situat pe valea Dunării, la juătate dintre cetățile Carsium și Troesmis. Scopul cetății era supravegherea traficului pe Dunăre și oprirea incursiunilor triburilor migratoare către zonele din Moesia Inferior. În același timp servea drept un important punct de escală, fiind poziționată în cadrul limesului Dunărean.

Următorul punct în care am descălecat a fost Cetatea Arrubium din Măcin, unde în preajma anului 100 staționa o „ale”, unitate tactică de cavalerie romană. A continuat să găzduiască unități de cavalerie până în vremea lui Constantin cel Mare. Odată ajuns aici ai nevoie de toate informațiile istorice pe care le găsești, căci doar așa o să îți poți face o idee despre cum arăta locul. Altfel, foarte puține repere au mai rămas acum din vechea cetate. Constați cu tristețe că sunt tot mai multe astfel de obiective turistice abandonate, la care mai ajuns doar câțiva oameni care nu zăbovesc decât câteva minute și pleacă triști din cauza istoriei îngropate.

Cetatea Dinogeția a fost următoarea la care am ajuns, chiar în timp ce soarele se mai potolise și adia cu o lumină superbă. De altfel, am și profitat din plin de această lumină aproape de Măcin, înainte să ajungem la Arrubium, când am fotografiat drumul spectaculos din apropierea Munților Măcinului. Cu soarele ăsta domol am avut locul perfect de joacă pentru o altă serie de imagini făcut cu drona. Dinogeția e dintre cetățile ale cărei forme încă se mai văd (până la un anumit punct, desigur), așa că o să îți facă plăcere să te plimbi printre ruinile cetății getice. Cetatea se află aproape de locul în care Siretul și Prutul se varsă în Dunăre și era folosită ca punct de staționare a flotei romane pe fluviu – Classis Flavia Moesica.

Continuăm drumul cât să mai prindem un strop de lumină la ultimele două opriri ale zilei. Cetatea Noviodunum, castru roman construit pe baza unei așezări getice și anterior celtice, a fost baza de operațiuni a flotei romane a Dunării, aceeași de care vorbeam mai sus, găzduind în permanență elemente ale regiunilor romane. Acum doar o ruină de câțiva metri îi mai trădează trecutul glorios.

Ziua am încheiat-o la Cetatea Enisala, unde îmi place să ajung ori de câte ori vin prin Dobrogea. Despre ea ați auzit cu siguranță multe, iar de nu v-au convins să o vizitați până acum, vă recomand să aruncați o privire peste imaginile de mai jos. Construită în secolul al XII-lea, cetatea făcea parte din sistemul de fortificații al Dobrogei, apărând toată regiunea de atacurile popoarelor migratoare, dar și controlând traficul naval în zona gurilor Dunării. De la Enisala regăsiți imagini și de acum, și din vara anului trecut.

Acum că ați văzut fotografiile, vă invit să aruncați o privire și peste clipul filmat integral cu drona. Ziua am încheiat-o cu 7 check in-uri în aplicația Drumul Cetăților, pentru care am primit și 3 licențe Bitdifender, pe lângă adevărata lecție de istorie.

V-ați decis? Când porniți următoarea dată pe drumurile cetăților din România? Chiar dacă nu sunt toate cetățile renovate și în formă bună, vizitându-le vei rămâne cu învățături istorice și lecții pe care să le dai mai departe. Spectacolul nu-i întotdeauna în ce se vede, ci și în ce a fost.

Am fotografiat în acest tur cu drona DJI Phantom 4 Pro și cu apartul foto mirrorless pe care îl testez acum, Panasonic G9 + 12-60mm f/2.8-4, kit de care sunt extrem de încântat.

3 comments
Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *