A venit momentul ultimelor. Ultimul clopoțel. Ultima oră de dirigenție. Ultimele minute în calitate de elev al școlii în care mi-am petrecut ultimii 12 ani din viață. Ultimele clipe alături de oamenii care m-au învățat. Cele mai puternice emoții și cele mai frumoase clipe.
Cam așa am putut descrie ziua de ieri. Ar mai fi enorm de multe de zis, dar nu mai am putere. Mă uit cu tristețe în urmă, dar cu zâmbet spre viitor. Îmi pare rău că au trecut acești ani atât de repede, dar mă bucur că după ei am rămas cu prietenii strânse și un bagaj cu care să pot pleca oriunde.
Deja mi-e dor de tot ce a însemnat liceul, dar sunt totodată nerăbdător să pășesc pentru prima oară în universitatea care-mi va fi gazdă pentru următorii ani. Acesta a fost și motivul activității scăzute pe blog din ultimele zile. Am auzit pentru ultima oară sunetul clopoțelului, am avut ultima oră de dirigenție și am predat cheia școlii…
7 comments
Hmm…interesant obiceiul cu predatul cheii,nu am mai vazut pana acum :).Ce facultate ti-ai dori sa urmezi?Succes la Bac si la Admitere :).
Mulțumesc! 🙂 Aș vrea să merg la SNSPA la Publicitate. 🙂
In multe licee inca se mai practica asta, asta daca se mai duce lumea la scoala in ultimele zile si nu sta sa invete pentru bac:)
Succes mai departe si multa sanatate! Daca sanatate o sa fie o sa le poti bifa cu succes pe toate. 🙂
Exact! Mulțumesc frumos! 🙂
Succes si bafta la bac si restul!!
Mulțumesc frumos, Ionuțe! 🙂