După câteva zile în care am fotografiat în continuu cu Nikon D700 pot spune că am văzut ceea ce nu credeam că voi vedea vreodată. Și nu vreau să credeți că exagerez sau ceva în genul. Obișnuit fiind pe D-SLR-uri DX, obișnuit fiind cu D7000, trecerea la D700, chiar și pentru câteva zile, a fost un pas imens.
D7000 e un aparat foarte bun pe care sunt capabil să-l laud oricând, aducând enorm de multe argumente solide. Ei, D700 este total altceva. Nici nu vreau să mă gândesc cum sunt cele peste D700, însă sunt mai mult decât mulțumit de ceea ce am observat testând aparatul.
Mai jos puteți vedea o serie de close-up-uri realizate cu 24-120 f4. Cele cu ciuboțica cucului sunt realizate la lumina zilei, într-o după-masă de primăvară, iar celelalte sunt realizate în lumină ambientală, cu ISO 2500, nereducând deloc zgomotul de imagine. Mulțumesc Nikonisti! : -)
Am publicat articolul într-un mod mai diferit. Puteți vedea slider-ul de mai sus. Cum vi se pare? Mai jos vor fi doar fotografiile realizate în format portret, restul, landscape, apar în slider. : -)
4 comments
Join the club 🙂 Exact acelasi feeling l-am avut si eu cand am trecut de la D5100 la D700.
Deocamdată e în teste pentru mine, dar da, senzația e superbă! 🙂
Felicitari pentru cele mai frumoase macro-uri pe care le-am vazut de ceva timp pe un blog!
Mulțumesc! Te invit să te mai uiți aici pentru alte fotografii din aceeași categorie! 🙂